Webhosting

Red PURPLE BLACK

Catalin Condrea

Duminică, 17 Iunie 2018 11:04

Orașul nostru la centenar România

Centenar România ar trebui să însemne ceva foarte important pentru fiecare român în parte pentru că sărbătorim însăși esența sipiritului național, unirea tuturor teritoriilor românești în ceea ce numim de atunci România Mare sau România Dodoloață după cum reproduce Lucuan Blaga în „Hronicul şi cântecul vârstelor”. Ce facem noi, locuitorii acestui orășel, în acest an cu mare încărcătură?!

Cred că ar trebui să ne căutăm identitate, cred că ar trebui să ne găsim numitorul comun și să realizăm în loc să ne negăm unul pe altul.

Am putea să relevăm, prin manifestări culturale, personalități care s-au născut, au trăit și au avut o însemnătate deosebită în comunitatea locală sau în viața publică națională. Am putea numi străzi și parcuri cu numele lor. De exemplu am putea numi Parcul central, primar Nicolae Gheorghiu sau am putea avea străzi ca Strada Dan Laurențiu, Strada familia doctor Mârțu, Strada preot Vespasian, Strada George Văideanu sau Strada Petru Aruștei. Poate așa reușim să-i readucem în memoria oamenilor.

Am putea să ne punem în valoare istoria locală, să ne punem în valoare monumentele istorice și să încercăm să ne creăm cultura locală.

Monumente de arhitectură:

·        Fost han, fost spital, astăzi???, clădire datată în anul 1830 aflată în curtea spitalului. cod IS-II-m-B-04222.

·        Biserica „Sf. Nicolae” atestătă în anul 1932, cod IS-II-m-B-04221.

·        La 300 m de sat, pe partea de S a "Dealului Holm", spre Bahlui sit arheologic cu vestigii din neoliticul timpuriu, eneolitic, epoca bronzului, sec. IV p. Chr. Epoca daco-romană, sec. XIV-XVII epoca medievală.

·        Gara Podu Iloaiei, datată din 1889. Cod IS-II-m-B-04223

Am putea face ceva cât de mic care să ne mai unească, care să ne aducă aminte că aici între Bahluiuri ne avem doar pe noi și este important să învățăm să trăim împreună.

Pe 1 iunie a avut loc finala concursului interjudețean de fotbal pe teren redus - destinat elevilor de gimnaziu din județele Iași, Vaslui, Neamț. Astfel a fost sărbătorită ziua copilului prin fotbal.

Pentru trofeele puse în joc s-au bătut cele mai bune patru echipe din cele 80 câte au fost în startul competiției. Toți participanții au primit medalii și diplome, cei mai buni jucători au primit tricouri iar echipele câștigătoare au primit cupe și mingi. Cele 6 meciuri spectaculoase s-au desfășurat pe perioada zilei, pe terenul de sport Proarenna din Dagâța, fiecare meci desfășurându-se pe perioada unei ore. Echipele finaliste au fost: Școala Profesională Dagâța, Școala Gimnazială Iordachi Cantacuzino Pașcani, Școala Gimnazială Al. I Cuza Podu Iloaiei și Școala Gimnazială Ștefan Cel Mare Miclești Vaslui. A fost o competiție ce a stârnit ambiții, echipa gazdă având susținători înfocați. Soarele arzător a făcut ca meciurile să fie întrerupte pentru hidratarea jucătorilor dar nu i-a împiedicat să joace spectaculos și nu de puține ori, foarte disputat.

Gazdele au avut grijă ca oaspeții să aibă parte de o zi minunată oferind fructe, sandwich-uri, apă pentru hidratare și binecunoscuta ospitalitate românească. Competiția a fost asistată și de personal medical pentru a interveni în caz de accidentări.

Echipa noastră a jucat primul meci cu echipa din Pașcani, învingând-o după un meci foarte strâns cu scorul de 3-2. În al doilea meci s-au impus cu un neverosimil 6-1 în fața celor din Miclești. Ultimul meci, cu echipa gazdă, a fost foarte disputat, scorul fiind la început în favoarea noastră, deschizând scorul, ca mai apoi să fim conduși cu scorul de 2-1 și 3-2 pentru ca în final tabela să afișeze egalul 3-3, ceea ce ne-a făcut câștigătorii competiției. Clasamentul final arăta:

1 Școala Gimnazială Al. I Cuza Podu Iloaiei 7pct.

2 Școala Profesională Dagâța 5 pct.

3 Școala Gimnazială Iordachi Cantacuzino Pașcani 4 pct.

 4 Școala Gimnazială Ștefan Cel Mare Miclești 0 pct.

În final a fost declarat cel mai bun portar al competiției Lucian Luca iar golgheterul competiției a fost Rareș Irimia. Cel mai bun jucător al competiției a fost din echipa gazdelor iar cel mai mic jucător a fost din echipa din Miclești. 

Arbitrajul a fost asigurat de unul dintre inițiatorii și coordonatorii acestui proiect Vasile Goga profesor la Școala Gimnazială „Garabet Ibrăileanu” și domnul prof. Balan Sorin Catalin - Liceul tehnologic P.P.Carp Țibănești.

 

Echipa Școlii Al. I. Cuza, antrenată de domnii profesori Paul Codru și Cucuteanu  Marian fost formată din: portar Lucian Luca, jucători Teodor Necula, Ciprian Huzdup, George Dobroviceanu, Flavius Dumitriu, Rareș Irimia, Florin Romario Busuioc, Ionuț Robert Spulbere, Gogu Constantin, Codreanu Reynaldo, Florea Ruben. În meciurile de calificări au jucat și Luis Corobuță (plecat în Anglia) și Ciubotariu Florin care nu a putut juca fiind accidentat. Organizatorii le-au oferit și lor medalii.

Felicitări echipei, felicitări antrenorilor, felicitări școlii și tuturor celor implicați în acest proiect!

Trebuie neapărat să adresăm mulțumiri celor ce s-au implicat financiar și au făcut ca această competiție să se poată desfășura în condiții bune.

   Prezentul proiect interjudețean COLINELE IAȘILOR, format prin asociere, a fost creat cu scopul de a reprezenta o continuare și chiar o extindere a altor două proiecte județene la care am fost inițiator și coordonator - Cupa „Colinele Iașului” 2016 la minifotbal și Campionatul de fotbal „Tansa Junior” 2015, respectiv 2016 – desfășurate în perioada când eram profesorul de limba și literatura română al Școlii Profesionale Dagâța (2014-2016). În urma transferului meu de la Dagâța la altă școalăam considerat că trebuie să îmi continui pasiunea pentru sport (în trecut am jucat fotbal și handbal, respectiv am fost arbitru de fotbal), la nivel extracurricular, prin inițierea unui proiect ce reprezintă continuarea muncii mele din concursurile anterioare cât și încununarea tuturor eforturilor depuse până acum – un concurs interjudețean - o noutate la nivel de fotbal pe teren redus pentru elevii de gimnaziu din județul nostru, și nu numai, datorită implicării a peste 50 de instituții (mai ales din Iași, respectiv unele din Vaslui, Neamț sau Botoșani) și a participării a peste 500 de elevi de gimnaziu, în special din mediul rural.

   Acest concurs presupune formarea deprinderilor și abilităților de a lucra în echipă, spiritul de competiție, de fair-play și chiar optimizarea stării de sănătate a elevilor. Competiția este de tip turneu, având patru faze: etapa zonelor (școlile participante sunt împărțite după zone geografice, urmând a avea mai multe câștigătoare ce vor accede într-o fază superioară), etapa optimilor de finală, etapa sferturilor de finală (acestea se desfășoară pe terenuri neutre între câștigătoare) și etapa fazei finale unde vor ajunge cele mai bune patru echipe (găzduită de către școala organizatoare din Dagâța și primăria omonimă). Așadar, acest concurs va reuși să reprezinte cu adevărat întregul Iași și chiar Moldova în general (toate meleagurile) pentru că va avea loc în diferite școli din județ - în special datorită implicării mai multor comune atât la nivel financiar cât și organizatoric, ajutând astfel la relansarea fotbalului și creând „un nou început” prin încurajarea adolescenților spre sport.

   În concluzie, această competiție va oferi ocazia mai multor școli de a se implica și de a organiza faze preliminare a căror câștigătoare se vor bate într-o adevărată finală a celor mai bune școli la fotbal din județul nostru și chiar din regiunea Moldovei!”

(Goga Vasilică – profesor la Școala Gimnazială „Garabet Ibrăileanu” Târgu Frumos

și reprezentant al A.J.F. Iași / F.R.F.)

 

Echipa Școliii Al. I. Cuza Podu Iloaiei s-a calificact în faza finală la competiția de fotbal pe teren mic „Cupa Colinele Iașului”, proiect interjudețean înițiat de Școala Gimnazială Dagâța și Asociația Județeană de Fotbal Iași.  Parteneri în acest proiect sunt Inspectoratul Școlar Județean Iași, Școala Al. I Cuza Podu Iloaiei, Școala Garabet Ibrăileanu Târgu Frumos alături de cei doi inițiatori.

            Competiția a avut la start peste 80 de echipe âmpărțite în 16 grupe a câte 4/5 echipe fiecare. Ieri 24 mai 2017 a avut loc al doile meci din sferturile de finală, câștigătoarele din această etapă intrând direct într-o grupă de 4 echipe finaliste. În sferturi echipa școlii din localitatea noastră s-a întâlnit cu echipa Școliii Gimnaziale „Mihai David” Negrești, pe care a învins-o după un meci foarte disputat cu scorul de 6-1. Marcatoripentru echipa noastră au fost Florin Romario Busuioc un gol, Luis Corobuță 3 goluri, George Dobroviceanu un gol și Florin Ciubotariu un gol. Toți jucătorii s-au remarcat realizân un joc foarte bun. Meciul a fost dominat de fair-play, jucătorii ambelor echipe dând dovadă de sportivitate.

Arbitrajul este asigurat de unul dintre inițiatorii și coordonatorii acestui proiect  domnul profesor Vasilică Goga, cel ce a făcut și o premiere în finalul jocului felicitând jucătorii pentru calitatea jocului, fair-play și meritul de a fi ajuns în această fază a competiției.

Echipa Școlii Al. I. Cuza este formată din: portar Lucian Luca, jucători Teodor Necula, Luis Corobuță, Florin Ciubotariu, Ciprian Huzdup, George Dobroviceanu, Flavius Dumitriu, Rareș Irimia, Florin Romario Busuioc, Ionuț Robert Spulbere.

Antrenorul echipei, domnul profesor Paul Codru a declarat „Sunt foarte mulțumit de jocul echipei și am speranța că vom câștiga această competiție. Felicit inițiatorii și coordonatorii acestui proiect pentru că au dat posibilitatea copiilor de a juca fotbal într-o competiție de calitate”

Felicităm și noi rezultatele echipei și le dorim mult succes în finală.

 

Pe 15 mai 2018, a avut loc finala competiției de fotbal de sală organizată de Protopopiatul Iași 3. Cele două finaliste au fost: echipa parohiei Mogoșești și echipa parohiei Sf. Nicolae, Podu Iloaiei. Echipa noastră s-a impus detașat în fața celor de la Mogoșești cu scorul de 6 la 0. Toți jucătorii echipei au jucat foarte bine fiind apreciați de cei din tribune remarcându-se portarul Lucian Luca

Se pare că de bun augur a fost noul echipament roș-albastru cu însemnele echipei Unirea Podu Iloaiei dăruit, cu generozitate, de Adriana Teslic fiica doamnei învățătoare Elena Teslic.

Echipa noastră este antrenată de dn profesor Paul Codru, fiind realizată în urma unui parteneriat cu școala Al. I. Cuza, care a asigurat și transportul jucătorilor.

Echipa este formată din: portar Lucian Luca, jucători Teodor Necula, Luis Corobuță, Florin Ciubotariu, Ciprian Huzdup, George Dobroviceanu, Flavius Dumitriu, Rareș Irimia, Florin Romario Busuioc, Ionuț Robert Spulbere.

Golurile echipei noastre au fost marcate de George Dobroviceanu, Florin Ciubotariu 2, Ciprian Huzdup 2, Florin Romario Busuioc 1

            Campionii au fost premiați în cadrul festiv cu ocazia manifestărilor de Ziua eroilor și Ziua orașului (Înălțarea 17 mai 2017). Pe lângă diplome și distincții l-eu fost oferite cadouri generoase ce conțin dulciuri, alimente, cărți religioase și o sumă de bani care să-i ajute în competițiile viitoare. Premiile au fost pregătite de parohia Sf. Nicolae Podu Iloaiei prin grija preoților din localitate: Vasile Sîrbu, Ioan Drăgoi și de organizatorul competiției, Protopopiatul Iași 3.

De înălțare s-au jucat optimile de finală ale competiția Colinele Iașului în care echipa școlii Gimnaziale Al. I Cuza Podu Iloaiei, cea care ne-a reprezentat și în competiția organizată de Protopopiat, s-a impus în fața celor de la Școala Gimnazială Războieni cu scorul de 6-1. Golurile  au fost marcate de Luis Corobuță (4 goluri), Florin Ciubotariu (1 gol), Ciprian Huzdup (1 gol). În sferturi se vor întâlni cu cei de la Școala Negrești Vaslui în data de 24 mai 2018 la ora 17, pe terenurile sintetice de la Târgu Frumos.

Felicitări campionilor și celor implicați. Mult succes în competițiile viitoare!!

Astăzi 26 aprilie 2018, au avut loc semifinalele competiției de fotbal de sală organizată de Protopopiatul Iași 3. Cele patru semifinaliste au fost: echipa parohiei Miroslava, echipa parohiei Lunca Cetățuie, echipa parohiei Mogoșești și echipa parohiei Sf. Nicolae, Podu Iloaiei. Au fot doua meciuri strânse în care echipa de la Mogoșești a învins-o cu 4-0 pe cea din Miroslava, iar echipa din Podu Iloaiei a învins cu 5-1 pe cei din Lunca Cetățuiei. Finala competiției va avea loc pe 8 mai, tot în sala de sport din Miroslava, unde s-au jucat și meciurile semifinalei.

Echipa noastră este antrenată de dn profesor Paul Codru, fiind realizată în urma unui parteneriat cu școala Al. I. Cuza, care a asigurat și transportul jucătorilor.

 

Echipa este formată din: portar Lucian Luca, jucători Teodor Necula, Luigi Corobuță, Florin Ciubotariu, Ciprian Huzdup, George Dobroviceanu, Flavius Dumitriu, Rareș Irimia, Florin Romario Busuioc, Ionuț Robert Spulbere.

Golurile echipei noastre au fost marcate de Ciprian Huzdup (2 goluri), Florin Ciubotariu (1 gol), Rareș Irimia (2 goluri).

            După meci, jucătorii au fost recompensați cu pizza și suc oferite de parohia Sf. Nicolae Podu Iloaiei. O mare bucurie pentru jucători a fost noul echipament roș-albastru cu însemnele echipei Unirea Podu Iloaiei dăruit, cu generozitate, de Adriana Teslic prin grija preoților din localitate: Vasile Sîrbu, Ioan Drăgoi.

            Felicitări jucătorilor și celor implicați. Așteptăm finala. Mult succes!!

 

Echipa de fotbal de sală a Parohiei Sf. Nicolae Podu Iloaiei s-a calificat în semifinalele competiției organizate de Protopopiatul Iași 3. Acestă competiție a adunat la start echipe din parohiile din județ, formate din elevi din clasele de gimnaziu. Echipa Parohiei Podu Iloaiei este formată din portarul Lucian Luca și jucători Dobroviceanu George, Huzdup Ciprian, Florea Ruben, Gogu Constantin, Iulian Ștefanache, Irimia Rareș, Huzdup Ionuț, Necula, fiind antrenată de profesor Paul Codru.

Sferturile de finală s-au desfășurat în data de 27 martie, în sala de sport a localității Miroslava. Echipa noastră a jucat cu echipa Parohiei Scânteia pe care a învins-o cu scorul de 7-1, după un joc foarte disputat în care s-au remarcat toți jucătorii dar în deosebi portarul Lucian Luca, Florin Ciubotariu, Ciprian Huzdup, Iulian Ștefanache. După meci, victoria a fost sărbătorită la pizzeria Hap Hap cu un suc și o pizza de post, oferite de Parohia Podu Iloaiei.

Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Podu Iloaiei s-a implicat în acest proiect sprijinind echipa cu transportul, jucătorii fiind elevi la acestă școală.

Următoarele runde se vor derula în perioada imediat următoare, în lunile aprilie și mai.

Felicitări elevilor, antrenorului și Parohiei pentru rezultate și pentru participarea în acest frumos proiect.

„Suntem încrezători că vom ajunge în faza finală a competiției. Am avut deja o evoluție destul de bună. Câștigători sunt toți participanții important este jocul ca și far-playul jucătorilor și a tuturor celor implicați” a declarat domnul Paul Codru.

Sâmbătă, 19 August 2017 12:27

Securistoid

Tot mai des întâlnesc un termen ce îmi aduce aminte de o poezie scrisă cu ceva timp în urmă: securistoid. Simt nevoia să scriu despre ceea ce însemnă acest termen și care a fost sensul pe care i l-am dat atunci. Pur și simplu sunt amuzat de cei ce au preluat termenul și îl folosesc în constructe ce se vor grave, dar sunt de-a dreptul hilare.

Securistoid/ securistoidal – individ cu comportament cospirativ, aparținător unei structuri de contrainformații ale totalitarismului, individ cu conduită represivă, care folosește informația împotriva populației,

Ne bântuie fantoma aparatului de represiune a dictatorului ceaușescu, acel aparat ce a terorizat, ce a distrus viețile oamenilor din tot blocul comunist. Fie că se numea NKVD în URSS, fie că era Cominformul lui Tito, Serviciul 7 la bulgari sau securitatea lui ceaușescu, toate aveau ca scop să controleze societatea și să anihileze pe cei ce nu se aliniau voinței partidului, adică a conducătorului iubit.

Acum nu mulți ani am scris o poezie, Securistoidului, pe care nu am inclus-o în nici o plachetă de versuri. Am publicat-o, pur și simplu, în spațiul virtual, neștiind ce să fac altceva cu ea. E doar o poezie, ce-i drept antrenează toate sentimentele negative adresate, mai curând, stafiei securității decât securității însăși. Din acest motiv poezia poartă, nu numele de „securității” ci securistoidului adică ceea ce este de fapt patologia sistemului (vezi definițiile de mai sus).

Securistoidului reprezintă patologia unui sistem ce ar trebui să fie în slujba cetățeanului, a unui sistem parvenit de un individ sau o grupare infracțională pentru a controla societatea în interes propriu.

Nu am ales întâmplător să denumesc această boală a sistemului cu un termen medical. Dacă am face nițel haz de necaz și am trece peste barierele resentimentelor am putea găsi chiar amuzant să definim acești oameni, ce se luptă cu „dușmanii poporului”, cu acest nume ce ar putea defini un individ cu porniri conspirative, individ care prezintă un delir persecutoriu, persoană cu constituție securistoidă, ce se caracterizează printr-un comportament bizar cu tendințe spre impostură, delațiune, cu tulburare a conștiinței manifestată prin halucinații, aiurări, iluzia că oamenii sunt trădători.

Evident, despre securitatea comunistă și despre fantoma ei din ziua de azi sunt multe de spus. Am vrut doar să mă opresc asupra a ceea ce a devenit la un moment dat, parte a creației mele.

 

Securistoidului

 Un toxic prezent în casă, la masă,

Pe stradă și la servici,

În telefon și pe facebook,

Între prieteni și în familii.

Auzi tu, cel care ești ca otravă în sufletul meu,

Securistoid perfid și mincinos,

Pui mâna ta murdară pe tot ce încerc să fac.

Împuți fiecare gest minunat în lumea asta a mea.

 

Tu, turnător cu o mie de măști,

Diluat în viața mea,

Infectezi ca o bacterie morbidă

Fiecare zi în care aș putea fi fericit.

 

Ființă incestuoasă,

Pângărești orice urmă de umanitate

Și o transformi în vulgar și păcat...

 

Molimă a lumii civilizate,

Ai intrat ca putreziciunea în viața oamenilor

Să transformi binele în rău,

Deturnând fiece intenție cumsecade.

 

Tu, securistoidule, ascuns în sistem,

Perfid, mișel și ticălos,

 

Cu sufletul mai păcătos decât iadul,

Să-ți fie rușine.

 

Ar trebui să-mi fie milă de tine și de viața ta bolnavă,

Cândva, odată ai fost om ca toți oamenii,

Dar ai ales să fii mizeria și deșeul,

Ai ales să te îmbraci în murdărie.

 

Puți sub sub parfumurile grețoase,

Ești vulgar în hainele tale,

Ce nu-ți pot ascunde perfidia.

Ești doar o păpușă de prost gust

Legănată de ațele răului.

Sâmbătă, 10 Iunie 2017 12:58

A desființa, desființat, desființare

Îmi aduc aminte despre desființarea grădiniței cu program prelingit și neputiința administrației de a reînființa acest serviciu la noi în oraș. O grădiniță cu program prelungit este vitală pentru un orășel în care tinerii se căsătoresc și vor să aibă copii pe care să-i întrețină mergând la un serviciu ce le ia măcar 8 ore pe zi. Atunci s-a pus problema că nu sunt suficienți copii înscriși pentru a se forma o grupă și soluția la îndemână a administrației a fost desființarea serviciului, fără a ține cont că e aproape imposibil reînființarea lui în condițiile în care politicienii sunt alergici la înființări de posturi și finanțări de servicii pentru educație. Mulți concetățeni de-ai noștri, cu scaun la cap, au atras atenția asupra acestui aspect, arătând  descriptiv de ce e greșit să se desființeze și că soluția buună este de a face eforturi pentru menținerea serviciului respectiv. În ziua de astăzi suntem puși în fața unor decizii identice cu cea mai sus prezentată. Bunii și respectabilii noștri conducători, încrezători în măreția celor câteva voturi ce le poartă în cârcă și ascunși sub discursul demagogiei și a găselniței, vor să desființeze.

Aud prin târg că va fi desființat SMURDUL, serviciul care salvează vieți. Motivele nici nu contează, întotdeauna sunt altele decât cele aclamate sus și tare, motivele sunt de regulă interese ascunse. După cum spune românul „vorba e făcută ca să ascundă gândurile”. Aud că se desfiiințează și azilul pentru bătrâni, serviciu ce liniștește la bătrânețe câteva zeci de pensionari singuri pe lume. Ambele instituții își desfășoară activitatea la spitalul din localitate, ultimele rămășițe de umanitate și alinare a suferinței din spațiul care a fost odată etalon local pentru medicină și speranță pentru locuitorii de pe la noi și din împrejurimi până la Mădârjac, Belcești, Potângeni, Focuri etc.

Odată cu închiderea acestor servicii peste acele clădiri (monumente istorice) se va instaura paragina iar ce a fost înfloritor odată va deveni povară pentru administrație și concesionat pe doi lei în dauna noastră a tuturor.

Am auzit că se va desființa și piața. Într-un articol mai vechi am vorbit despre condiția de târg a comunității noastre și am explicat de ce e tradiție ca în localitatea noastră să avem piață agroalimentară și obor.

Nu îmi pot explica cum un Consiliu Local legitimat de voturile noastre se lasă la mâna unei administrații în criză de viziune și dominată de interese mărunte. Umblă vorba print târg că slăbiciunile dumnealor au oarece legătură cu mici interese personale și cu oarece firimituri căzute de pe masa edilului.

Un calcul simplu arată că voturile consilierilor din opoziția partidelor la nivel național (PNL și PMP) ar face din Primar un simplu executant al hotărârilor Consiliului Local, votul le-ar putea reda consilierilor demnitatea în fața celor ce i-au ales, le-ar putea da puterea de a face ceea ce au promis și de a se simți mândri de ei când se uită în oglindă.

Dar până una alta ei sunt cei ce desființează SMURD, azil și piața agroalimentară.

Să sperăm că nu se va desființa și școala, liceul sau, ferească Dumnezeu, Primăria și Consiliul Local.

Sâmbătă, 20 Mai 2017 13:18

Despre ziua orașului nostru drag

Am văzut publicat pe feisbuc un afiș destul de amatoricesc realizat, în care sunt înșirate oarece informații care se vor a fi programul zilei orașului Podu Iloaiei. Am mai cetit pe ici colea, tot pe feisbucul nostru cel de toate zilele, despre zilele comunelor de prin'prejur și o grămadă de păreri ale înalților păreriologi locali, despre cum trebuie să se bea berea, cum să se frigă micul și cine să se crăciuiască pe scenă în chip de concert pentru gură cască. Una peste alta, este o găselniță bună, pentru ca târgovețul să-și întoarcă privirile de pe subiecte azvârlite la bârfă de indivizi băgăcioși și agitatori care tulbură liniștea înaltpreaedilului, când mai amendează un investitor, mai desființează un smurd sau azil, mai lăcătuiește o grădină publică sau concesionează, așa ca din întâmplare, un spital.

N-am auzit nemica despre ceea ce s-ar numi ziua orașului, despre acele manifestări neapărate care sunt dedicate istoriei urbei, valorilor și oamenilor de valoare dintre Bahluiuri. Poate că de ziua orașului am putea vorbi despre niște manifestări culturale prin spațiile ce mai includ încă nițică cultură și încă nu au fost desființate, adicălea școala generală și liceul. S-ar putea face oarece manifestații științifice întru aducerea aminte că pe meleagurile noastre a fost una dintre cele mei cu moț stațiuni de cercetare, s-ar putea face oarece târguri, de alea pentru pofticioși de merinde eco sau pentru doamnele căutătoare de chilipiruri, boarfe și bijuterii, poate s-ar putea căuta vreo câțiva cetățeni mai dihai și puși la gazeta primăriei cu oarece merite și dați drept exemplu urbei sau suiți pe o scenă pentru a le s-ar da vreo distincție și un tichet cadou pe la magazânele locale, s-ar mai putea face și un moment solemn în care oarece oameni cu ceva carte și cu ceva știință despre urbe ar putea zice celor neștiutori de trecutul local oarece informații dătătoare de mândrie locală. Poate pe final s-ar putea face și oarece manifestare câmpenească cu bere mici și țambal, prin parc și grădină publică, în care tot târgovețu’ să iasă la un mic șil la o bere și tot comerțantul băștinos să-și facă safteaua cu oarece parale nebăgate în samă de anaful cel rău și necruțător.

Sau dacă nu, mai bine am sărbători noaptea orașului, că multă lume trăiește cu noaptea-n cap.

Trăiască-ne orășelul, Vivat pâinea și circul!

Au înnebunit salcâmii și fiece târgoveț orășean ține să fie aproape de acest acaceu să- savureze aroma mult și bine. Am ieșit și eu să mă plimb prin parc și să număr salcâmii cu gândul la stupină și la posibilitatea unei producții rezonabile de miere de albină dacă timpul intră în acord cu floarea de salcâm. Aglomerație mare pe băncile din micuțul parc central. Întâlnindu-mă cu unul sau altul mă salut mai schimb oarece politețuri și boemii încercând să evităm discuțiile ce presupun oarece cheltuire inutilă de efort.

La vreo câteva bănci distanță respectabilul domn Goguță ține o prelegere despre binele orașului, despre cum unii răi vin să ne ia banii și despre ce bine ne este nouă așa fără ei. Cică un întreprinzător ar fi venit în orașul nostru și ne-ar fi luat moara mare cu toată averea de acolo și noroc de maimarii urbei că l-au amendat și vor să-l fugărească că altfel ar fi câștigat o avere pe pielea noastră. Văzându-mă prin preajmă nu precupețește și-mi cere confirmarea bravului său silogism.

-          Nu e așa domn profesor?! De ce avem noi nevoie de ăștia?! Nu ne e bine și fără ei?!

-          Bună ziua, domnule Bahluiescu! zic eu politicos încercând să evit o poziție la o chestiune despre care nu eram în temă.

-          Domn profesor, spuneți-le și dumneavoastră să înțeleagă și ei că nu ne trebuie supermarkete de alea unde se aduc toate prostiile cu euri. Noi avem produsele noastre sănătoase și bune. Cu gust, domle! Când muști, să simți bunătatea.

-          Așa o fi cum spui dumneata, dar nu văd de ce ar fi rău un supermarket. Oamenii ar putea să găsească într-un loc mai multe produse și poate ceva mai ieftin.

-          Adică dumneata ții cu ei?! Ăștia vor să-i falimenteze pe oamenii noștri. Ăștia vor să-i angajeze pe oameni pe mai nimic să ne cheltuim salariile la ei, să facă avere pe pielea noastră.

-          Sunt sigur că or să angajeze oameni și-i vor plăti măcar salariul minim pe economie. Dar chiar și așa oamenii vor avea un serviciu și o vor duce mai bine. Evident că vor să câștige bani, dacă investesc sume mari de bani pentru a deschide supermarketul. Cât despre ceilalți comercianți… probabil se vor adapta și se vor profila pe comercializarea a ceia ce nu se găsește în supermarket. Până la urmă sunt târgoveți și se pricep la comerț.

-          Da despre produsele cu euri ce părere aveți, doar nu vă plac roșiile alea închircite de le aruncam când eram copii?!

Goguță îmi spunea despre roșiile cherry, oarecum mai scumpe decât cele normale și foarte apreciate. Îmi aduc aminte că atunci când eram mic părinții mei puneau în grădină un strat cu ceapă, unul cu usturoi, unul cu marole și ridichi și câteva răsaduri de pătlăgele și ardei. De multe ori luau răsadurile din piață și nu nimereau soiurile mult căutate cu roșii mari și frumoase - pe timpurile alea era bun numai ce era mare și frumos, sau cât mai mare. De multe ori făceau niște roșii mici și închircite de-ți era lehamite să le culegi să faci o salată – adică se considera că nu sunt bune de nimic. Acum sunt considerat cu gust și foarte bune în sălături sau orice fel de aranjament de farfurie.

-          Dar ce? Te temi că n-ai să mai putrezești de la euri? Te-or dezgropa peste o sută de ani și te-or canoniza. Oamenii vor merge la moaștele lui Goguță. De euri nu cred că mai putem scăpa și nu le putem evita, cu sau fără supermarketuri tot produse cu conservanți, îndulcitori, coloranți și aditivi de toate soiurile.

-          Adică considerați că e bine să vină ăștia?

-          Da, cred că e bine. Vor fi locuri de muncă, vor aduce bani la bugetul local și vor transforma clădirea aia urâtă în ceva modern. De ce nu ar fi bine așa ceva?

-          Atunci, domn primar de ce l-a amendat?! Sigur încalcă legea cu ceva.

-          Cred că Primăria și Consiliul local ar trebui să-l sprijine ca să aducă investiții cât mai mari, doar așa se poate dezvolta micul nostru târg. 

L-am cam dezamăgit pe onorabilul meu amic cu reflexiile mele și i-am tăiat elanul discursului. Probabil l-am discreditat nițel în fața amicilor lui ce-i formau auditorul mărețului său discurs. Mi-am continuat plimbarea gândindu-mă că piedica democrației noastre este un reziduu comunist ce încă mai sălășluiește în noi. Încă mai credem că oamenii trebuie să trăiască și să gândească ca noi, ne speriem de ceea ce este diferit și nou și avem o doză de xenofobism cultivat de comuniști ce ne face să-i urâm pe cei ce vor să câștige legal dar nu vedem ilegalități de-alor noștri ce câștigă furând.

grafica de Miruna Condrea

Page 1 of 26